Medicina de ieri și prevenția de astăzi: cardiologul Ovidiu Țoni despre colesterol și riscul cardiovascular
O discuție aparent banală din cabinet a devenit pentru medicul cardiolog dâmbovițean dr. Ovidiu Țoni punctul de plecare pentru o explicație despre felul în care medicina a schimbat, în ultimele decenii, evaluarea colesterolului și prevenția bolilor cardiovasculare.
Medicul povestește că a întrebat o pacientă cum stă cu colesterolul, iar răspunsul acesteia a venit fără urmă de îngrijorare: „Bine. Am 250.” Când i-a explicat că o valoare a colesterolului total de 250 mg/dL este crescută, femeia a fost surprinsă: „Domnule doctor, pe vremea mea 250 era foarte bun!”
Replica i-a oferit cardiologului ocazia de a vorbi despre diferența dintre ceea ce se știa în urmă cu câteva decenii și modul în care este evaluat astăzi riscul cardiovascular.
„Acum 30–40 de ani știam mult mai puține despre ateroscleroză, colesterol, infarct și accident vascular cerebral. Între timp, medicina a evoluat. Am învățat că boala cardiovasculară nu începe în ziua infarctului. Ea se construiește, în tăcere, ani de zile”, explică dr. Ovidiu Țoni.
În prezent, simpla valoare a colesterolului total nu mai este suficientă pentru stabilirea riscului unui pacient. Ghidurile europene actuale pun accent în special pe LDL-colesterol, alături de evaluarea riscului cardiovascular global. Țintele pentru LDL diferă în funcție de profilul fiecărei persoane, iar recomandările actualizate în 2025 mențin această abordare: cu cât riscul cardiovascular este mai mare, cu atât ținta LDL este mai joasă.
Cu alte cuvinte, aceeași cifră nu spune întreaga poveste pentru doi pacienți diferiți. Vârsta, fumatul, tensiunea arterială și alte afecțiuni sau factori de risc intră în evaluarea medicului, iar ghidurile europene folosesc instrumente precum SCORE2 și SCORE2-OP pentru estimarea riscului de evenimente cardiovasculare.
„Nu este suficient să tratăm infarctul. Trebuie să încercăm să îl prevenim”, sintetizează cardiologul dâmbovițean schimbarea de perspectivă.
Comparația făcută de medic privind speranța de viață este susținută de datele europene recente: Eurostat indică pentru România o speranță de viață la naștere de 76,5 ani în 2024, cu 5,1 ani mai mare decât în 2004.
Mesajul medicului nu este însă că o singură analiză stabilește automat un diagnostic sau un tratament, ci că o valoare crescută trebuie privită în contextul întregului profil cardiovascular al pacientului.
„Pe vremea aceea acceptam mai multe lucruri pe care astăzi știm că le putem preveni. Scopul medicinei moderne nu este doar să trăim mai mult. Este să trăim mai mult fără infarct, fără AVC și cu cât mai mulți ani sănătoși”, spune dr. Ovidiu Țoni.
Concluzia sa pentru valoarea de la care a pornit discuția este fără echivoc: „250 mg/dL colesterol total nu este «bun». Este un semnal că trebuie să privim mai atent întregul risc cardiovascular.”
