Profilul victimelor fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede
Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române a publicat rezultatele studiului „Analiza fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede”, realizat pe baza sesizărilor înregistrate la nivel național în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026. Cercetarea a urmărit conturarea unui profil al victimelor acestui tip de infracțiune, definit prin art. 244 din Noul Cod Penal.
Analiza a avut la bază 1.252 de sesizări înregistrate la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și la toate inspectoratele de poliție județene. Datele arată că mediul de rezidență influențează riscul de victimizare: 78% dintre victime, respectiv 992 de persoane, proveneau din mediul urban.
Pensionarii și angajații, categoriile cele mai expuse
Statutul ocupațional s-a dovedit un factor important. 41,9% dintre victime erau pensionari, iar 41,1% erau persoane angajate la momentul comiterii faptei. Persoanele cu vârsta între 46 și 75 de ani au fost cele mai predispuse să devină victime, reprezentând 64,1% din total. Vârsta minimă a victimelor a fost de 16 ani, iar cea maximă de 91 de ani.
Nivelul de educație nu a oferit protecție garantată. Persoanele cu cel mult studii medii au devenit cel mai des victime (50,8%), însă nici persoanele cu studii superioare nu au fost ferite de acest mod de operare (38,8%). Categoria cea mai frecvent victimizată a fost reprezentată de persoanele cu studii medii, cu vârsta între 66 și 75 de ani.
Moduri de operare și prejudicii
Cel mai des întâlnit mod de operare în fraudelor informatice cu investiții online a fost solicitarea trimiterii de bani către victime, în 74,8% dintre cazuri. Situația diferă de cea din primele nouă luni ale anului 2024, când instalarea de aplicații reprezenta principalul mecanism prin care victimele erau păcălite să trimită bani (66,05%).
În majoritatea înșelăciunilor sesizate în intervalul analizat, victimelor li s-a promis investirea sumelor în acțiuni, în 685 de situații, adică 51,5% din total. Promisiunea investirii în criptomonede a fost mai rară, în 318 situații, reprezentând aproximativ 24% din cazuri.
Prejudiciile au fost plătite preponderent în lei, în 1.038 de situații, totalul depășind 58 de milioane de lei. În 125 de situații suma plătită a fost în euro, prejudiciul total ridicându-se la peste 2 milioane de euro, iar în 193 de situații plata s-a făcut în dolari, totalizând aproape 6 milioane de dolari. Au existat și cazuri în care victimele au efectuat plățile cu criptomonede deținute anterior, în speranța obținerii unor câștiguri.
