Reactoarele de la Cernavodă rămân închise în septembrie; repornirea, posibilă abia la mijlocul lunii octombrie
Reactoarele nucleare de la Cernavodă nu vor fi repornite în cursul lunii septembrie, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, care a precizat că prognozele pentru următoarele zece zile nu oferă perspective favorabile pentru reluarea activității în condiții de siguranță.
Potrivit oficialului, situația de la centrală este în continuare rezervată, iar nivelul debitului la intrarea în țară și nivelul apei la Cernavodă nu permit, în acest moment, redeschiderea în siguranță a celor două reactoare, care au nevoie de apă pentru pompele de răcire.
„În luna septembrie sub nicio formă și abia către mijlocul lunii octombrie, în funcție de cum vor evolua prognozele”, a explicat Cristian Bușoi, menționând că prognozele cele mai apropiate de realitate se fac pe termen de zece zile.
Secretarul de stat a adăugat că în perioada următoare sunt așteptate chiar scăderi importante ale debitului, după câteva zile de ușoare creșteri, dar a subliniat că nu există motive de alarmă în privința securității. El a precizat că există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice situație.
Importurile, principala soluție de compensare a energiei lipsă
Întrebat cum este compensată pierderea electricității produse la Cernavodă, Cristian Bușoi a răspuns că acest lucru se face în mare parte prin importuri. El a arătat că a fost importantă funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia, iar centralele pe gaz — OMV Brazi, Iernutul vechi și celelalte unități mai mici — au funcționat la capacitate maximă.
Oficialul a explicat că, în timpul zilei, consumul a fost acoperit și din surse solare. Înainte de închiderea reactoarelor, în intervalul diurn exista o supraproducție din sursa solară, iar o parte a electricității mergea către sudul țării, către Bulgaria, uneori la prețuri negative, pentru a se întoarce în orele de vârf. Acum această situație nu mai apare, pentru că cei 1200–1300 de megawați furnizați în bandă de centrală au fost înlocuiți de capacitățile solare.
Pe de altă parte, energia eoliană a contribuit semnificativ la reducerea importurilor. În serile cu producție importantă din vânt, importurile s-au menținut sub 1500 de megawați la vârf, în timp ce, în serile cu producție eoliană redusă, acestea au ajuns și la 2500 de megawați. Chiar și așa, importurile au rămas principala sursă de compensare.
